Sâmbătă, 14 septembrie 2019, PS Antonie, Episcop de Bălţi, a oficiat, la biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi mama sa Elena” din satul Corlăteni, raionul Râşcani (preot paroh Valeriu Ursu), împreună cu o parte dintre preoţii din cadrul Episcopiei de Bălţi, un Te-Deum de mulţumire pentru binefacerile revărsate de Bunul Dumnezeu asupra clericilor şi credincioşilor din Mitropolia Basarabiei. Rugăciunea a fost înălţată de clericii din Episcopia de Bălţi către Bunul Dumnezeu cu ocazia împlinirii a douăzeci şi şapte de ani de la reactivarea Mitropoliei Basarabiei.
În cuvântul său, PS Antonie s-a referit la lupta clericilor şi a credincioşilor Mitropoliei Basarabiei pentru dreptul lor sfânt de a fi cu Biserica neamului, Biserica canonică din acest spaţiu – Patriarhia Română. Preasfinţia Sa a amintit şi despre prigoanele şi umilinţele îndurate de clericii şi credincioşii Mitropoliei Basarabiei, despre comportamentul părtinitor al autorităţilor de stat şi abuzurile comise de unii clerici, fiii duhovniceşti ai Patriarhiei Ruse, care „fiind necunoscători de istorie, nu au putut înţelege că reactivarea structurii canonice a Patriarhiei Române, a Mitropoliei Basarabiei, este un pas de revenire la adevăr, un pas corect şi necesar pentru viaţa eclesiastică din acest spaţiu”.
PS Antonie, între altele, a mai spus: „În această zi venim cu toată recunoştinţa către Înaltpreasfinţitul Părintele nostru Mitropolit şi Exarh Petru şi către preoţii care au fost alături de Înaltpreasfinţia Sa şi le mulţumim pentru curajul de a se desprinde de o structură necanonică din acest spaţiu, Patriarhia Rusă, şi a reactiva canonica Mitropolie a Basarabiei. Dorinţa de adevăr, care este dorinţa de lumină, a fost mai mare decât teama de a suporta unele sancţiuni din partea Patriarhiei Ruse. Mulţumim astăzi tuturor, clerici şi credincioşi, care au făcut ca adevărul istoric să triumfe. Prin reactivarea Mitropoliei Basarabiei s-a restabilit adevărul eclesiastic din acest spaţiu. Noi, clericii şi credincioşii Mitropoliei Basarabiei, suntem în adevăr şi acest lucru trebuie să ne dea încredere, putere şi curaj de a ne face datoria de slujitori ai unei Bisericii canonice – Patriarhia Română”. „Felicit pe toţi clericii şi credincioşii Mitropoliei Basarabiei cu această zi, le mulţumesc tuturor pentru slujire şi jertfă şi doresc prosperare Mitropoliei Basarabiei”, a mai spus PS Antonie.
Istoric: Mitropolia Basarabiei este o Bbiserică ortodoxă autonomă, de stil vechi, în cadrul Patriarhiei Române, reactivată pe 14 septembrie 1992. Mitropolia Basarabiei este recunoscută oficial drept succesoare spirituală, canonică, istorică a Mitropoliei Basarabiei care a funcţionat până în anul 1944 inclusiv. Prin statut, teritoriul Mitropoliei Basarabiei este cel al Republicii Moldova. În plus, în calitate de Exarh al Plaiurilor, Mitropolitul Basarabiei are jurisdicţie canonică asupra diasporei ortodoxe române din răsărit (fosta Uniune Sovietică şi diaspora Republicii Moldova).
Mitropolia Basarabiei numără 4 episcopii istorice sufragane: Arhiepiscopia Chişinăului, Episcopia de Bălţi, (fosta Episcopie a Hotinului), Episcopia Basarabiei de Sud (fosta Episcopie de Cetatea Albă şi Ismail), Episcopia Ortodoxă a Dubăsarilor şi a toată Transnistria (fosta Misiune Ortodoxă Română din Transnistria).
Mitropolia Basarabiei a fost creată după Marea Unire de la 1918 prin ridicarea Arhiepiscopiei de Chişinău la rangul de mitropolie. Decizia înfiinţării a fost luată în Sinodul Bisericii Ortodoxe Române din 15 noiembrie 1923. Organizarea propriu-zisă s-a făcut prin legea de organizare a BOR din 1925. Ahiepiscopul de Chisinau, Gurie Grosu, a fost ridicat la rangul de mitropolit al Basarabiei, pe 21 aprilie 1928. La acea dată, jurisdicția Mitropoliei Basarabiei cuprindea arhiepiscopia Chişinăului, episcopia Hotinului şi Episcopia Cetăţii Albe - Ismail.
În timpul ocupaţiei sovietice din 1940-1941, şi mai apoi sub regim sovietic din 1944 pana în 1992, Mitropolia Basarabiei şi-a încetat activitatea, fiind înlocuită cu o structură necanonică - Eparhia Chişinăului, sub autoritatea Patriarhiei Moscovei şi a întregii Rusii. Biserica Ortodoxă Română (BOR) nu a recunoscut niciodată trecerea Basarabiei sub autoritatea spirituală a Patriarhiei Ruse.
Ca răspuns la cererile adunării eparhiale din 14 septembrie 1992, Sinodul BOR din 19 decembrie 1992 a hotărât reactivarea Mitropoliei Basarabiei. Petru Paduraru, fostul episcop de Bălţi al Mitropoliei Chişinăului, a devenit mai întâi locţiitor, şi mai apoi, din octombrie 1995, mitropolit al Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor, cu drept de jurisdicţie extrateritorială asupra românilor ortodocşi din diaspora de răsărit.
Mitropolia Basarabiei a fost înregistrată oficial de guvernul Republicii Moldova la 30 iunie 2002 după zece ani de prigoană, persecuţie şi umilinţă din partea autorităţilor de stat şi a clericilor din jurisdicţia Patriarhiei Ruse. Mitropolia Basarabiei s-a judecat cu statul R. Moldova în toate instanţele din ţară, ajungând la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului de la Strasbourg. La Strasbourg, Mitropolia Basarabiei s-a judecat cu statul R. Moldova şi cu Mitropolia Moldovei, structura locală a Patriarhiei Moscovei. Statul R. Moldova şi Mitropolia Moldovei au pierdut în faţa Mitropoliei Basarabiei.
Biroul de presă al Episcopiei de Bălţi
