Părintele Dumitru Merticariu a fost condus astăzi, 10 aprilie 2021, pe ultimul drum, de familie, apropiați, enoriași și ucenici. La slujba înmormântării, alături de fratele părintelui Dumitru - Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, au fost prezenți alți trei ierarhi ai Bisericii noastre: Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iașilor și Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Preasfinţitul Părinte Antonie, Episcop de Bălți și Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor. Considerat ctitor, ca unul ce a contribuit decisiv la lucrările recente de restaurare ale Bisericii Banu, părintele Dumitru Merticariu a fost înhumat chiar lângă locașul de cult.
Înainte de înhumare au avut loc cuvântările şi prezentarea mesajelor de condoleanţe. Mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, intitulat „Părintele iconom stavrofor Dumitru Merticariu (1951- 2021). Un preot misionar, harnic şi jertfelnic”, a fost citit de PS Părinte Timotei Prahoveanul.
„În toată viaţa şi activitatea sa, Părintele Dumitru Merticariu a ilustrat cu multă pasiune şi autenticitate chipul preotului misionar în mijlocul cetății. Înzestrat de Dumnezeu cu daruri deosebite, a adăugat la acestea strădaniile sale personale, fiind un mare iubitor al slujirii Sfântului Altar, al muzicii bisericeşti, al artei, culturii şi al oamenilor. Dăruirea şi spiritul său misionar, conştiinţa puternică în ceea ce priveşte responsabilitatea pastorală, precum şi zelul misionar în propovăduirea şi păstrarea dreptei credinţe, a spiritualităţii şi identităţii ortodoxe româneşti, pot fi un exemplu de înțelegere a slujirii aproapelui şi a Bisericii lui Hristos. (...) Prețuind în chip deosebit întreaga lucrare a părintelui Dumitru Merticariu, în ziua de 2 iulie 2017, cu prilejul resfințirii picturii interioare a bisericii Banu, i-am conferit părintelui ordinul «Crucea Patriarhală pentru clerici», cea mai înaltă distincție a Patriarhiei Române. Ultima parte a vieţii sale pământești a fost încercată de o boală grea, pe care însă a îndurat-o cu răbdare, smerenie şi multă rugăciune. În această zi îndoliată, ne rugăm Preamilostivului Dumnezeu să așeze sufletul slujitorului Său preotul Dumitru în corturile drepților şi în ceata sfinților slujitori şi să-i dăruiască odihnă în lumina, pacea şi iubirea Preasfintei Treimi”, s-a arătat în mesajul transmis de Părintele Patriarh.
În mesajul patriarhal au fost menționate și detalii biografice: „S-a născut la 6 octombrie 1951 în localitatea Știubieni, judeţul Botoșani, din părinţii Constantin şi Maria. Între anii 1966-1971 a urmat cursurile Seminarului Teologic de la Mănăstirea Neamţ, acolo unde îl va atrage și pe fratele său mai tânăr, actualul Episcop vicar patriarhal, Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieșteanul. Între anii 1971-1975 a urmat cursurile Institutul Teologic Universitar din București. În anul 1976 s-a căsătorit cu doamna Cornelia, având împreună două fete, Elena şi Cristina. A fost hirotonit preot în anul 1976 de vrednicul de pomenire Arhiepiscop Adrian Hriţcu, pe atunci Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor. În perioada 1979-1992 a slujit la parohia Erbiceni, de lângă Iași, unde a dat dovadă de mult devotament și spirit gospodăresc, reușind să rectitorească biserica şi casa parohială. În anul 1992, a ocupat, prin concurs, postul de preot paroh la biserica „Duminica Tuturor Sfinților” - Banu, unul dintre cele mai frumoase şi mai importante obiective religioase din centrul Iașului, aflat, însă, într-o stare avansată de degradare. Cu eforturi foarte mari, cu neobosită muncă şi jertfelnicie, părintele Dumitru Merticariu s-a dedicat „cu timp şi fără timp” lucrărilor de consolidare, restaurare şi dotare a bisericii Banu, luptând, în acelaşi timp, şi pentru confirmarea drepturilor legale asupra proprietăților acestui așezământ istoric. Sfântul lăcaș a fost consolidat şi restaurat atât la exterior cât şi la interior, dobândind frumuseţea de altădată, însă jertfelnicia şi osteneala părintelui Dumitru i-au șubrezit sănătatea”.
Părintele Dumitru Merticariu a fost un mare iubitor de Basarabia şi de basarabeni. A ajutat, a sprijinit şi a încurajat pe oricine care i se adresa după ajutor. De aceea pe panglica de pe coroana funerară din partea PS Antonie s-a putut citi textul: „Basarabia mulţumeşte părintelui Dumitru Merticariu pentru dragoste, misiune şi jertfă”.
Dragostea părintelui Dumitru Merticariu pentru Basarabia a fost evidenţiată şi în mesajul Înaltpreasfinţitului Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei: „Biserica și neamul au fost cele două repere ale vieții sale, se regăsea firesc in această dublă slujire de preot și patriot, slujire trăită ca o întrepătrundere, ca o simbioză a vieții celei de aici și a celei veșnice. Una dintre durerile părintelui Dumitru a fost Basarabia înstrăinată de trupul țării. Ca orice moldovean adevărat, precum tot românul autentic, a trăit la intensitate adâncă sfâșierea teritorială, ca și cum ar fi fost contemporan cu lovitura de sabie ce a tăiat în două, în istorie, acest organism viu al Moldovei. Mergea foarte des în Basarabia ca să-i mângâie pe frații de acolo, iar românii basarabeni ce veneau la Iași, considerau biserica Banu ca propria casă”.
Text credit: Tudorel Rusu
Biroul de presă al Episcopiei de Bălți
