PS Antonie a oficiat o slujbă de pomenire pentru sufletele victimelor lagărului de concentrare Nr. 33 din Bălţi

Sâmbătă, 8 mai 2021, PS Antonie, Episcop de Bălţi, a oficiat un parastas pentru sufletele eroilor români şi a tuturor celor decedaţi, în anul 1944, în lagărul de concentrare Nr. 33 din Bălţi.

Evenimentul de comemorare a fost organizat de AO „Asociaţia pentru Conservarea Patrimoniului Cultural” din Bălţi (preşedinte Mihai Verhoveţchi).

La eveniment au luat cuvântul mai mulţi vorbitori, printre care şi dl Octavian Ţâcu, deputat în Parlamentul R. Moldova.

PS Antonie, în cuvântul său, s-a referit la datoria fiecăruia de a cunoaşte istoria adevărată a neamului, în mod special paginile pline de dramatism, cum sunt deportările staliniste în Siberia şi Kazahstan, foametea organizată cu sutele de mii de victime nevinovate, colectivizarea cu transformarea în şerbi a gospodarilor harnici din acest spaţiu, distrugerea morală a societăţii, prin înlocuirea valorilor naţionale şi creştine cu surogate cominterniste şi încercarea formării unui om nou, sovietic – omul fără Dumnezeu.

Istoric: Lagărul de concentrare Nr. 33 din Bălţi a fost unul dintre cele mai mari lagăre ale armatei sovietice şi a funcţionat între 16 iunie şi 10 octombrie 1944. Lagărul a fost înfiinţat la marginea oraşului Bălţi, într-o zonă mlăştinoasă din lunca râului Răuț şi a devenit mormânt pentru mii de soldaţi români. Având o suprafaţă de 3 ha, în lagăr au fost închişi până la douăzeci de mii de prizonieri. După unele date, în lagărul din Bălţi, au fost închişi în total 50.000 de soldaţi, dintre care aproximativ 40.000 de soldaţi erau români, circa 5.000 de soldaţi germani, 2.000 de soldaţi maghiari, precum şi prizonieri de alte etnii: cehi, slovaci, croaţi, sârbi, italieni. Mulţi dintre prizonieri au murit din cauza foametei, a condiţiilor precare de igienă şi a lipsei de medicamente. Alţii au fost deportaţi şi au murit în lagărele din Siberia ori din Kazahstan. Cei care au rămas, în vara anului 1944, au fost duşi în mlaştină şi puşi să sape nişte şanţuri lungi, apoi au fost împuşcaţi şi înmormântaţi de soldaţii NKVD, precursorul KGB.

Biroul de presă al Episcopiei de Bălţi