PS Antonie: „Un rod al Unirii este şi Catedrala din Bălţi”

Miercuri, 27 martie 2019, ziua când întreaga suflare românească sărbătoreşte Unirea Basarabiei cu patria-mama România, PS Antonie, Episcop de Bălţi, a oficiat, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi, la biserica „Naşterea Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos” din oraşul Bălţi (preot paroh Petru Botezatu), un Te-Deum de mulţumire pentru binefacerile revărsate de Bunul Dumnezeu asupra poporului român şi peste românii basarabeni care, prin rânduială divină, s-au unit, în anul 1918, cu fraţii lor de peste Prut.

PS Antonie a adresat, celor prezenţi, un cuvânt de felicitare cu ocazia împlinirii a o sută unu ani de la marele eveniment din istoria românilor şi a vorbit despre beneficiile Unirii pentru Basarabia, menţionând că startul Unirii s-a dat la Bălţi prin votarea, în data de 3 martie 1918, de către Zemstva din Bălţi a Unirii cu România.

PS Antonie, între altele, a spus: „După Unire viaţa din Basarabia a cunoscut o înviorarea nemaiîntâlnită până atunci. Sub raport economic, cultural, spiritual, educaţional, Basarabia a cunoscut o creştere fără precedent. Roadele Unirii au fost enorme. Viaţa bisericească a fost reorganizată. Au fost înfiinţată Mitropolia Basarabiei cu cele două episcopii sufragane, a Hotinului şi a Cetăţii Albe-Ismail. S-au numit noi ierarhi. Un rod al Unirii este şi Catedrala din Bălţi şi celelalte biserici construite de vrednicul de pomenire ierarh al Bisericii Ortodoxe Române, Visarion Puiu, care a păstorit la Bălţi din anul 1923 până în anul 1935. Acest avânt al vieţii publice, dar şi al vieţii religioase, a fost întrerupt în anii 1940 şi apoi 1944, care au adus regimul sovietic cu deportările, foametea şi ateismul militant”. „Lecţia de astăzi este să fim uniţi şi să continuăm lucrarea înaintaşilor noştri. Dumnezeu a făcut neamurile şi le-a creat să fie unite. Dezbinarea, separarea unui neam este un lucru nefiresc. Dumnezeu ne vrea uniţi. Să lucrăm, cu toţii, pentru Unire. Cei care lucrează pentru Unire, lucrează cu Dumnezeu”, a mai spus PS Antonie.

PS Antonie a acordat un interviu televiziunii locale TVNord din Bălţi şi portalului de ştiri NordNews, în care a vorbit despre evenimentul sărbătorit şi despre beneficiile Unirii pentru Basarabia.

Biroul de presă al Episcopiei de Bălţi

 

Scrisoarea aprobată de Zemstva de la Bălți la 3 martie 1918

 

Noi, mai jos iscăliţii ai Zemstvei ţinutului Bălţi, cu cinste vă rugăm să aveţi bunătatea ca, înainte de a intra în rânduiala zilei hotărâte pentru adunarea de astăzi a zemstvei, să puneţi la glăsuire dorinţa noastră arătată mai la vale, de a ne uni cu ţara noastră mama România.

Ştiind prea bine că acum o sută şi şase ani am fost furaţi cu de-a sila de la sânul dulce al mamei noastre scumpe cu care am făcut un trup şi un suflet;

Ştiind prea bine că în vremurile acestea grele, când după ce ne va izbăvi Dumnezeu de tirania rusească, care ne-a apăsat, batjocorit şi întunecat atât amar de vreme, era să ne prăpădim în focul anarhiei bolşevice, iar România ne-a dat ajutor frăţesc în zile de grea primejdie, curăţindu-ne ţara de duşmani, dându-ne scutul, liniştea şi rânduiala pierdută;

Ştiind prea bine că singuri sîntem şi prea puţini şi prea neputincioşi, pentru a ne putea ocârmui şi apăra singuri, fără a cădea din nou sub alt jug străin, care să ne facă iarăşi robi;

HOTĂRÂM în numele ţinutului nostru Bălţi să ne unim din nou cu scumpa noastră ţară-mamă: România, voind să împărţim cu ea frăţeşte tot norocul şi nevoile noastre viitoare ca şi în vremurile Moldovei lui Ştefan cel Mare.

Această hotărâre nestrămutată şi sfântă a noastră rugăm să fie trimisă fără întârziere Sfatului Ţării din Chişinău, pentru ca acesta, ascultând glasul nostru, să hotărască în grabă în numele întregii ţări: sfânta, mântuitoarea, mult dorita şi veşnica noastră Unire cu ţara noastră mamă România, în care ne punem nădejdea, căci ca bună mamă ne va garanta frăţie deplină şi drepturile căpătate de norod prin revoluţia din 1917.

Bălţi, în 3 Faur 1918.Urmează semnăturile...”

Preşedintele adunării Zemstvei, Costache Leancă, punând la vot, dorinţa celor douăzeci de reprezentanţi a fost aprobată în unanimitate.

Şi adunarea s-a transformat într-o sărbătoare improvizată. Deputaţii au strigat urale, „Trăiască Unirea şi România Mare”. Au cântat „Pe-al nostru steag e scris Unire”.