Joi, 12 decembrie 2019, în Sala de lectură nr.1 a Bibliotecii Ştiinţifice a Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi a avut loc lansarea Primului jurnal misionar al Cuviosului Anatolie Tihai apărut, în ediţie bilingvă română-niponă, cu binecuvântarea PS Antonie, Episcop de Bălţi, la Editura Episcopiei de Bălţi, în anul 2018. Evenimentul a fost organizat de Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, Centru de Informare al României, Catedra de Ştiinţe Socoiumane şi Asistenţă Socială USARB şi Episcopia de Bălţi.
Printre cei care s-au referit la volumul apărut şi la personalitatea Cuviosului Anatolie Tihai au fost: Excelenţa Sa, Domnul Petrişor Ionel Dumitrescu, Consulul General al României la Bălţi, Vlad Cubreacov, responsabil de ediţie, conf. univ. dr. Lidia Pădureac, prim – prorectorul Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi pentru activitatea didactica, Olga Jacota-Dragan, asist. univ. şeful Catedrei de Ştiinţe Socio-umane şi Asistenţă Socială şi PS Antonie, Episcop de Bălţi.
Evenimentul a fost moderat de dna conf. univ. dr. Lidia Pădureac, prim – prorectorul Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi pentru activitatea didactica.
Cuviosul Anatolie s-a născut la 23 noiembrie (după alte surse – la 30 august) 1838, în satul Tărăsăuţi din judeţul Hotin (Bucovina). A urmat cursurile şcolii primare în oraşul Bălţi. Ulterior a absolvit Seminarul Teologic din Chişinău şi Academia Teologică din Kiev, întemeiată de Sfântul Ierarh Petru Movilă. A locuit pe Muntele Athos patru ani, unde a fost tuns în monahism în 1865 în Mănăstirea Zografu. Acolo a învăţat limbile greacă şi bulgară, precum şi arta picturii bizantine. Este apoi trimis să-l ajute pe Părintele Nicolae (Sfântul întocmai cu apostolii Nicolae Kasatkin, devenind cel mai bun colaborator al sfântului) în lucrarea sa misionară din Japonia. Ieromonahul Anatolie a ajuns în Japonia în luna decembrie a anului 1871, în timp ce activităţile Părintelui Nicolae erau încă concentrate în Hakodate. A fost paroh al bisericii ortodoxe şi superior al Centrului misionar din Hokodate (1872-1878), profesor al Seminarului Teologic Ortodox din Japonia (Surugadai Kanda, Tokio), întemeietor al bisericii din Osaka (1878), conducător al Misiunii Ortodoxe Ruse în Japonia (1879-1881), profesor şi director al Şcolii de catiheţi din Osaka (1882-1889). În 1880, Cuviosul Anatolie a fost ridicat la rangul de arhimandrit. La sfârşitul anilor 1880, sănătatea arhimandritului Anatolie a început să se înrăutăţească, iar în vara anului 1890 s-a întors în Rusia, unde a şi trecut la cele veşnice în ziua de 28 noiembrie 1893. Când Cuviosul Anatolie a venit în Japonia, în această ţară erau doar 50 de creştini ortodocşi. Când a plecat din Japonia, acolo erau peste 20000 de ortodocşi.
Cuviosul Anatolie Tihai s-a remarcat şi ca poliglot, cunoscând, pe lângă limba română maternă mai multe limbi străine: rusa, greaca, japoneză, bulgară, engleză şi slava bisericească, având noţiuni de franceză, germană şi chineză.
A întreprins mai multe călătorii misionare în întreg cuprinsul Japoniei, lăsându-ne două Jurnale misionare şi impresii despre o călătorie misionară în China (1888). Primul jurnal misionar al Cuviosului Anatolie Tihai a apărut, în ediţie bilingvă română-niponă, la Editura Episcopiei de Bălţi, în anul 2018, cu binecuvântarea PS Antonie, Episcop de Bălţi.
Biroul de presă al Episcopiei de Bălţi
