Povestea candelelor pe care le lasă Episcopul de Bălți pe unde slujește: Bunul Dumnezeu va face o minune pentru români

„Candelele unității naționale” reprezintă o tradiție menită să-i atragă atenția lui Dumnezeu la durerea dezbinării românilor, spune Episcopul Antonie de Bălți. Pe altarele unde slujește pentru prima dată, ierarhul lasă câte o astfel de candelă-simbol care să ardă mereu pentru unitatea românilor.

Gestul a fost repetat de 21 de ori până în prezent. Ultima candelă a unității naționale a fost așezată de PS Antonie în noua Catedrală din Oradea, la slujba de sfințire din 20 septembrie.

L-am rugat pe părintele episcop să ne spună povestea și simbolismul acestei tradiții.

„Gestul a fost iniţiat înainte de Anul Centenar. În 2018 am reuşit să dăruiesc mai multe candele şi ard, acum, în mai multe sfinte lăcaşe din spaţiul românesc. La bază a fost dorinţa de a chema la rugăciune pe toţi românii pentru a-i atrage atenţia lui Dumnezeu la durerea noastră, la dezbinarea românilor”, a subliniat ierarhul.

„Dumnezeu a făcut neamurile ca să trăiască unite pe un teritoriu rânduit de El”, a spus Episcopul de Bălți. „Dar în istorie ele sunt dezbinate de forţele răului şi de vecini hulpavi, care jinduiesc pământuri care nu le aparţin. Însă întreg neamul este chemat să lupte pentru unitatea sa. Realizarea unităţii este o chemare şi o binecuvântare pentru fiecare român”.

PS Antonie a mărturisit că în Basarabia mai este mult de muncă pentru a realiza unitatea românilor.

„Consecinţele dezbinării sunt diverse, dar noi, clerici şi credincioşi ai Mitropoliei Basarabiei, suntem chemaţi să lucrăm pentru a realiza unitatea neamului românesc. Mai avem de lucrat. Şi avem nevoie şi de multă rugăciune. Avem nădejdea că dacă Bunul Dumnezeu va vedea dorinţa noastră şi insistenţa în rugăciune, va răspunde cererii noastre”.

Preasfinția Sa a explicat că „Dumnezeu îngăduie să fim separaţi pentru ca noi să descoperim cât de mult înseamnă unitatea pentru un neam şi că fără ajutorul Lui nu putem să realizăm unitatea teritorială a ţinuturilor româneşti. Iar unitatea pentru un neam înseamnă progres, bunăstare, lumină”.

„Prin rugăciune comună putem să refacem unitatea poporului român”, crede Episcopul Antonie.

„Dacă Bunul Dumnezeu va vedea că noi ne dorim unitatea neamului, El va îngădui acest lucru. Va face o minune pentru români, Va binecuvânta unitatea neamului, ca răspuns la multa lor rugăciune”.

Prima candelă a unității naționale a fost așezată de Preasfințitul Părinte Antonie la Mănăstirea Ilva Mare din județul Bistrița-Năsăud. Se întâmpla de Schimbarea la Față, în 6 august 2016. Vezi restul locațiilor pe hartă:

Uniți în fapte bune

Dincolo de orice granițe, credincioșii români sunt uniți, totuși, atunci când vine vorba de activități filantropice sau chiar culturale. Frații basarabeni primesc ajutor atât de peste Prut, cât și de la românii din Occident.

„Sprijinul acordat de fraţii de peste Prut, dar şi cei care sunt stabiliţi în Occident, pentru basarabeni este de mare valoare. El nu are un preţ doar material, ci, mai mult, unul spiritual, unul care arată unitatea şi dragostea faţă de românii din Basarabia”.

PS Antonie a spus că exemplele de ajutor și unitate românească sunt foarte multe. „Nu aş putea să le enumăr pe toate”.

Părintele episcop a amintit ajutorul constant acordat eparhiilor şi parohiilor din Basarabia de Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan împreună cu preoţii şi credincioşii din Mitropolia Moldovei şi Bucovinei și ajutorul acordat de Înaltpreasfinţitul Părinte Iosif, Mitropolitul Ortodox Român al Europei Occidentale şi Meridionale cu sediul la Paris, care a donat, la început de an şcolar, copiilor din Episcopia de Bălţi 100 de tablete.

El a menționat că a primit sprijin și de la Arhiepiscopii Ciprian al Buzăului şi Vrancei și Casian al Dunării de Jos.

„Un ajutor semnificativ vine, de ani de zile, prin diferite proiecte, către familiile nevoiaşe din parohiile Mitropoliei Basarabiei, de la Preasfinţitul Siluan al Italiei, generozitate frăţească au arătat şi stareţi de mănăstiri, printre care Arhimandritul Nicodim Gheorghiţă de la Mănăstirea Hadâmbu din Arhiepiscopia Iaşilor şi Protosinghelul Claudiu Constantin Panţiru de la Schitul „Sfântul Cuvios Eftimie cel Mare” – Poieni – Târgu Ocna.

„Sunt şi alţi binefăcători, care contribuie mult la apropierea celor două maluri ale Prutului şi sporesc procesul de descoperire a adevărului că în România şi în Republica Moldova locuieşte acelaşi neam, care trebuie unificat, pentru că aşa l-a creat Dumnezeu – unit”, a spus PS Antonie.


Preasfințitul Părinte Antonie, în vârstă de 57 de ani, este originar din Hârbovăţ, raionul Anenii Noi, Republica Moldova. Este absolvent de medicină (Chișinău) și teologie ortodoxă (Iași).

Din 1995 a îndeplinit responsabilităţi administrative, misionare, culturale şi mediatice în Mitropolia Basarabiei. În mai 2014, la propunerea Mitropolitului Petru al Basarabiei a fost ales episcop vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului cu titulatura „Antonie de Orhei”. Din 24 mai 2018 este Episcop de Bălți.

Foto: arhivă Basilica.ro