Gurie Grosu a fost primul titular al Mitropoliei Basarabiei după 100 de ani de ocupaţie rusă. Născut la 1 ianuarie 1877 în satul Nimoreni, jud. Lăpuşna, a trecut la cele veşnice la 14 noiembrie 1943, la Bucureşti, fiind îngropat la Mănăstirea Cernica.
Mitropolitul Gurie (Gheorghe Grosu) a fost un om extrem de evlavios, un mare slujitor al altarului, un mare păstor duhovnicesc, un foarte bun teolog şi iscusit predicator. Promotor fervent al valorilor naţionale în Basarabia, a rămas în conştiinţa urmaşilor ca un mare român, un mare luptător pentru limba română şi diminuarea urmărilor procesului de rusificare a Basarabiei de către imperiul ţarist rus.
Studii: Şcoala Spirituală şi Seminarul Teologic din Chişinău, Academia Teologică din Kiev. Magistru în teologie. În 1902 - misionar eparhial, ierodiacon, ieromonah. S-a călugărit cu numele Gurie (din botez Gheorghe) la Mănăstirea Noul Neamţ (Chiţcani).
Gurie Grosu se încadreaza în procesul de redeşteptare naţională. În 1906, odată cu deschiderea Tipografiei Eparhiale, intră în componenţa comisiei penru pregătirea ulterioarelor tipărituri. În urma unui raport întocmit de ieromonahul Gurie, Congresul Eparhial din 1907 a hotărât şi Sinodul a aprobat tipărirea revistei bisericeşti "Luminătorul" de la 1 ianuarie 1908. În calitate de redactori ai revistei au fost numiţi protoiereul Constantin Popovici şi ieromonahul Gurie.
Între 1908-1910 publică cărţi didactice: "Bucovina moldovenească", "Cartea de învăţătura despre legea lui Dumnezeu", "Carte de citire" cu ştiinţe din gramatica moldovenească, care însă nu sunt admise în învăţământ din considerente de securitate a Imperiului Rus. Din cauza persecuţiilor din partea episcopului rusificator Serafim Ciciagov este silit să părăsească Basarabia, revenind doar după revoluţia din februarie 1917.
În 1917 publică primul abecedar din Basarabia cu grafie latină - "Abecedarul moldovenesc". La 21 noiembrie 1917 arhimandritul Gurie a oficializat deschiderea "Sfatului Ţării". În primul guvern al Republicii Democratice Moldoveneşti a deţinut funcţia de Director general al Învăţământului şi Cultelor.
În istorica zi de 27 martie 1918, insoţit de un sobor de preoţi a oficiat în Catedrala Naşterii Domnului din Chişinău un scurt tedeum prin care a sfinţit Actul Unirii.
După Unirea Basarabiei cu Patria Mamă devine arhiereu-vicar cu titlul "Botoşăneanul". (hirotonit la Iași la 15 iulie 1918. În 1919 este numit arhiereu-vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului (cu titlul “de Bălți”); la 1 ian. 1920 locțiitor de arhiepiscop al Chișinăului și Hotinului, la 21 februarie 1920 ales titular (înscăunat în 1921). Când Arhiescopia Chişinăului a fost ridicată la rangul de Mitropolie, Gurie GROSU devine primul mitropolit al Basarabiei de origine românească, la 28 aprilie 1928, păstorind până la 11 noiembrie 1936, când a fost pensionat.
Iniţitiva întemeierii "Asociaţiei Culturale Astra" la Chişinău aparţine de asemenea, mitropolitului Gurie.
În memoria acestei mari personalităţi o stradă din Chişinău îi poartă numele.
Nicolae Iorga a spus despre el: „Pe umerii proprii ai lui Gurie Grosu a stat întreaga luptă pentru limba română în Basarabia”.
Opere: Cartea de învăţătură despre legea lui Dumnezeu; Bucovina moldovenească; Carte de cetire cu ştiinţe din grmatica moldovenească, 1900 toate, Chişinău, 1908; Carte de citire, 1910; Unitatea etnică a României faţă de revizionism, 1934;
Biroul de presă al Episcopiei de Bălţi
