Marţi, 14 septembrie 2021, în bisericile Episcopiei de Bălţi s-au oficiat, cu binecuvântarea PS Antonie, Episcop de Bălţi, slujbe de mulţumire pentru binefacerile revărsate de Bunul Dumnezeu asupra clericilor şi credincioşilor din Mitropolia Basarabiei.
Rugăciunile au fost înălţate cu ocazia împlinirii a 29 de ani de la reactivarea, în data de 14 septembrie 1992, de către clerici şi credincioşi din R. Moldova, care şi-au dorit să fie în comuniune cu Biserica Mamă, a Bisericii canonice a acestui spaţiu - Mitropolia Basarabiei.
Istoric: Mitropolia Basarabiei este o Biserică ortodoxă autonomă, de stil vechi, în cadrul Patriarhiei Române, reactivată pe 14 septembrie 1992. Mitropolia Basarabiei este recunoscută oficial drept succesoare spirituală, canonică, istorică a Mitropoliei Basarabiei care a funcţionat până în anul 1944 inclusiv. Prin statut, teritoriul Mitropoliei Basarabiei este cel al R. Moldova. În plus, în calitate de Exarh al Plaiurilor, Mitropolitul Basarabiei are jurisdicţie canonică asupra diasporei ortodoxe române din răsărit (fosta Uniune Sovietică şi diaspora R. Moldova).
Mitropolia Basarabiei numără 4 episcopii istorice sufragane: Arhiepiscopia Chişinăului, Episcopia de Bălţi, (fosta Episcopie a Hotinului), Episcopia Basarabiei de Sud (fosta Episcopie de Cetatea Albă şi Ismail), Episcopia Ortodoxă a Dubăsarilor şi a toată Transnistria (fosta Misiune Ortodoxă Română din Transnistria).
Mitropolia Basarabiei a fost creată după Marea Unire de la 1918 prin ridicarea Arhiepiscopiei de Chişinău la rangul de mitropolie. Decizia înfiinţării a fost luată în Sinodul Bisericii Ortodoxe Române din 15 noiembrie 1923. Organizarea propriu-zisă s-a făcut prin legea de organizare a BOR din 1925. Ahiepiscopul de Chișinau, Gurie Grosu, a fost ridicat la rangul de mitropolit al Basarabiei, pe 21 aprilie 1928. La acea dată, jurisdicția Mitropoliei Basarabiei cuprindea Arhiepiscopia Chişinăului, episcopia Hotinului şi Episcopia Cetăţii Albe - Ismail.
În timpul ocupaţiei sovietice din 1940-1941, şi mai apoi sub regim sovietic din 1944 pâna în 1992, Mitropolia Basarabiei şi-a încetat activitatea, fiind înlocuită abuziv cu o structură necanonică - Eparhia Chişinăului, sub autoritatea Patriarhiei Moscovei şi a întregii Rusii. Biserica Ortodoxă Română (BOR) nu a recunoscut niciodată trecerea Basarabiei sub autoritatea spirituală a Patriarhiei Ruse.
Ca răspuns la cererile Adunării Eparhiale din 14 septembrie 1992, Sinodul BOR din 19 decembrie 1992 a hotărât reactivarea Mitropoliei Basarabiei. Petru Păduraru, fostul episcop de Bălţi al Mitropoliei Chişinăului a devenit mai întâi locţiitor, şi mai apoi, din octombrie 1995, mitropolit al Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor, cu drept de jurisdicţie extrateritorială asupra românilor ortodocşi din diaspora de răsărit.
Mitropolia Basarabiei a fost înregistrată oficial de guvernul R. Moldova la 30 iulie 2002 după zece ani de prigoană, persecuţie şi umilinţă din partea autorităţilor de stat şi a clericilor din jurisdicţia Patriarhie Ruse. Mitropolia Basarabiei s-a judecat cu statul R. Moldova în toate instanţele din ţară ajungând la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului de la Strasbourg. La Strasbourg, Mitropolia Basarabiei s-a judecat cu statul R. Moldova şi cu Mitropolia Moldovei, structura locală a Patriarhiei Moscovei. Statul R. Moldova şi Mitropolia Moldovei au pierdut în faţa Mitropoliei Basarabiei.
Biroul de presă al Episcopiei de Bălţi
