Vineri, 21 aprilie 2023, de Sărbătoarea Izvorului Tămăduirii, Preasfințitul Părinte Antonie, Episcopul de Bălți, a oficiat, împreună cu un sobor de preoți și diaconi, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, la Mănăstirea Sângeap-Basaraba (stareţ – Arhimandrit Gavriil Alexa, exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iaşilor).
După Sfânta Liturghie, PS Antonie a oficiat slujba de sfințire a apei, așa cum se obișnuiește la Sărbătoarea Izvorului Tămăduirii.
În cuvântul său, PS Antonie s-a refrit la cultul Maicii Domnului în Biserica Ortodoxă și la rolul Maicii Domnului în mântuirea neamului omenesc.
Pcuv. Arhimandrit Gavriil Alexa i-a mulțumit PS Antonie pentru slujbă și pentru binecuvântarea arhierească oferită în zi de hram și i-a dăruit o icoană cu chipul Maicii Domnului.
Părintele Episcop Antonie i-a mulțumit Înaltpreasfinţitului Părinte Teofan pentru binecuvântarea de sluji la Mănăstirea Sângeab-Basaraba și i-a oferit părintelui stareț ultimul volum "Însemnări etnografice" al Cuviosului Anatolie Tihai, mare misionar român în pământul Japoniei, tipărit la editura Episcopiei de Bălți.
PS Antonie a slujit pentru prima oară la Mănăstirea Sângeap-Basaraba, împreună cu Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Teofan şi PS Episcop-vicar Nichifor Botoşeneanul, în data de 18 mai 2021, când a oferit și o candela care arde la Mănăstirea Sângeap-Basaraba pentru unitatea neamului românesc.
Istoric: Începuturile Mănăstirii Sângeap-Basaraba nu se cunosc cu exactitate. Documente scrise nu există. Tradiţia locală aminteşte de Petru I Musat, care ar fi făcut o biserică din lemn, iar apoi Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare şi Sfânt, Petru Rares, care ar fi înnoit şi întărit această mănăstire cu biserică şi ziduri de piatră, de unde şi denumirea de „Cetăţuie”.
Viaţa înfloritoare a mănăstirii avea să se încheie în timpul domnitorului Al.I.Cuza, când mănăstirea a fost pustiită. În anul 1864, biserica mănăstirii este transformată în biserică de mir pentru locuitorii satului Sângeap, aceeaşi soartă împărtăşind-o şi alte mănăstiri din apropiere, ca „cea a lui Zagavei” şi cea din Zbereni.
Este cunoscut faptul că o parte din icoanele şi clopotele vechii mănăstiri au fost mutate în noul sat Pârcovaci. În anul 1944, mănăstirea a fost transformată în comandament, iar la plecare au dinamitat-o lăsând în urmă o grămadă de moloz.
După căderea regimului comunist, prin descoperire dumnezeiască, şi în urma demersurilor făcute de părintele Dumitru Tincu, în anul 1992, către Mitropolia de la Iasi, părintele paroh a construit o troiţa la ruinele mănăstirii.
În anul 1997, IPS Daniel, actualul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, a binecuvântat şi a aprobat reînfiinţarea mănăstirii ca schit de călugări, pe lângă Mănăstirea Lacuri, iar în 20 iunie 1998, prin hotărârea Sfântului Sinod al B.O.R. schitul Sângeap a fost transformat în mănăstire, având titulatura Mănăstirea Sângeap-Basaraba. Adaosul, Basaraba, se datorează faptului că, pe vechiul amplasament al mănăstirii în anul 1952, au fost împropietăriţi veteranii de război. Astfel s-a ales alt amplasament pe culmea împădurită a dealului Basaraba, la o distanţă de circa 4 km la est de vechea mănăstire. Suprafaţa de pământ necesară reconstruirii mănăstirii a fost donată de fam. părintelui Dumitru Tincu, care s-a şi ocupat şapte ani de lucrările de reconstrucţie si de recuperarea proprietăţilor mănăstirii voievodale. Aici, pe lângă pitorescul pădurii şi al poienilor, Bunul Dumnezeu a dăruit mănăstirii şi un izvor de apă bogată în magneziu, folositoare sănătăţii.
În anul 1998, la data de 2 iunie, s-a sfinţit locul de biserică de către un sobor de preoţi condus de delegatul Sfintei Mitropolii a Moldovei şi Bucovinei, arhimandritul Dosoftei Șcheul, în prezent, mare eclesiarh al catedralei mitropolitane din Iaşi. Biserica de lemn, cu hramurile Acoperământul Maicii Domnului şi Sf. Mina, în care se slujeste în prezent, donaţie a familiei domnului Deleanu Constantin, a fost ridicată în anul 2003, în doar trei săptămâni, de către o echipã de meşteri populari, din Vatra Moldoviţei, condusă de moşu Petru Ciornei. În prezent aceasta se pictează.
Lucrările la biserica de zid, executată în stilul ştefanian, cu hramurile „Izvorul Tămăduirii” şi „Schimbarea la Faţă”, sunt în plină desfășurare.
Biroul de presă al Episcopiei de Bălţi
