Învierea Domnului – izvor de viață veșnică
† ANTONIE,
Din mila lui Dumnezeu,
Episcop de Bălți
„Veniți, toți credincioșii, să ne închinăm sfintei Învierii lui Hristos, că iată a venit, prin Cruce, bucurie la toată lumea.”
(Icosul Canonului Sfintelor Paști)
Iubitului nostru cler, cinului monahal și drept-credincioșilor creștini, har, milă și pace de la Dumnezeu Tatăl, iar de la noi, părintească binecuvântare.
Cinstiți slujitori ai Sfintelor Altare,
Dreptmăritori creștini,
Învierea Domnului este cel mai important praznic din anul liturgic al Bisericii Ortodoxe. Cerul și pământul se umple, astăzi, de lumina izvorâtă din mormântul gol al Mântuitorului. Este ziua rânduită pentru a ne bucura cu toții – oameni și îngeri, „cele pământești” și „cele cerești”. „Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul, să ne bucurăm și să ne veselim întru dânsa” (Psalmi CXVII). Lumină, căldură, har și binecuvântare – aceasta este ziua Învierii și aceasta simte sufletul creștinului.
Darul Învierii este viața veșnică. „Înviind Iisus din mormânt a dăruit nouă viață veșnică și mare milă”. Prin învierea Sa, Mântuitorul se face „începătură a învierii celor adormiți. Că de vreme ce printr-un om a venit moartea, tot printr-un om și învierea morților. Căci, precum în Adam toți mor așa și în Hristos toți vor învia” (I Corinteni XV, 20-22).
Înviind din morți, Hristos ne-a arătat drumul pe care suntem chemați să mergem – drumul vieții veșnice. Dar acest drum nu poate ocoli Crucea. Acest drum trece obligatoriu prin Cruce, care înseamnă răstignirea egoismului, a păcatului și a slăbiciunilor noastre. Privite prin această prismă, a Crucii și Învierii, ispitele și încercările vieții, cum sunt boala, suferința și necazurile, capătă alte sensuri.
Noaptea de Înviere este pentru noi o noapte specială, este noaptea când simțim mai puternic ca în alte clipe ale vieții siguranța propriei noastre învieri. Cu toții cântăm: „Hristos a înviat din morți, cu moarea pe moarte călcând și celor din morminte viață dăruindu-le” (Troparul Învierii). De aceea, trăim sufletește o stare de bucurie de nedescris. Simțim că moartea a fost învinsă. Învierea lui Hristos ne dă certitudinea că și noi vom birui moartea și ne vom face părtași Luminii sfinte. De acest adevăr ne încredințează și Sfântul Apostol Pavel când spune „Hristos a înviat din morți, fiind începătură (a învierii) celor adormiți” (I Corinteni 15, 20).
Iubiți credincioși,
Jertfa de pe Cruce și Învierea Mântuitorului este temelia învățăturii și credinței creștine. Dorind să le întărească credința în Învierea apostolilor, dar și altora, după ridicarea din morți Domnul S-a arătat de câteva ori. În dimineața Învierii S-a arătat Mariei Magdalena și celorlalte femei mironosițe pe care le-a întâlnit și încurajat cu îndemnul „Bucurați-vă” (Marcu XVI, 9). În aceeași zi a fost văzut de Apostolul Petru în Ierusalim (Luca XXIV, 34) și a călătorit, împreună cu Luca și Cleopa, în drum spre Emaus, tâlcuind „din toate Scripturile cele despre El” (Luca XXIV 13-31). Tot în ziua Învierii, seara târziu Hristos se arată celorlalți ucenici, pentru a-i încredința de adevărul Învierii Sale și îi invită să pipăie rănile din mâini, picioare și coastă pentru a vedea semnele lăsate de cuie și suliță (Luca XXIV, 36-49). Apoi Mântuitorul s-a arătat din nou ucenicilor când era prezent și Toma, pentru a-i alunga îndoiala despre Învierea Sa (Ioan XX, 24-29). Alte arătări ale Mântuitorului au fost la Marea Tiberiadei (Ioan XXI, 1-14) și cea din Galileea „la muntele unde le poruncise lor Iisus” (Matei XXVIII, 16). Toate aceste arătări le-a întărit apostolilor credința în Înviere și le-a dat putere și curaj să ducă Evanghelia la alte popoare, să propovăduiască că Iisus Hristos este Dumnezeu și Domn, Răscumpărător și Mântuitor. Având credința în Înviere, ei mărturiseau: „Ce am auzit, ce am văzut cu ochii noștri, ce am privit și mâinile noastre au pipăit despre Cuvântul vieții, aceea vă vestim” (I Ioan I, 1). Prin arătările Sale, Mântuitorul arată, pe de o parte, dumnezeirea Sa, iar pe de alta parte, ne încredințează că a înviat cu trupul Său, transfigurat, pe care îl face părtaș dumnezeirii.
Hristos a înviat din morți și în felul acesta a învins moartea și ne-a dăruit nouă celor ce credem în El viață veșnică. Prin Învierea Domnului moartea a devenit neputincioasă, nu mai are nicio putere asupra vieții. Învierea ne-a arătat că ultimul cuvânt îi aparține vieții, nu morții.
Frați creștini,
Cuvântul Paști înseamnă trecere, o trecere de la pământ la cer, de la moarte la viață, de la întuneric la lumină, o trecere spre Împărăția lui Dumnezeu. Paștele dă sens și putere vieții noastre de zi cu zi. Dumnezeu s-a răstignit pentru noi, arătând astfel cât valorează omul în fața lui Dumnezeu. Să ne pătrundem de acest mare adevăr. Izvorul vieții și Creatorul lumii a acceptat să sufere, să se răstignească pentru ca să ne salveze pe noi. Rostim în Simbolul de Credință „s-a răstignit pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire”. A acceptat umilința pentru a ne scoate din robia păcatului și a morții și a ne dărui viața veșnică.
Învierea Domnului este o sărbătoare a Luminii și bucuriei, dar și o sărbătoare a comuniunii și solidarității, a dragostei arătată semenului nostru. Să ducem bucuria Învierii celor apropiați prin faptele noastre de milostenie. Să trecem în aceste zile, mai des, pragul bătrânilor singuratici și caselor cu mulți copii, care sunt încercați de lipsuri. Să împărțim din puținul nostru pentru a-i face și pe ei să simtă și să trăiască bucuria Învierii. Nu trăim cu adevărat bucuria Învierii dacă lângă noi sunt semeni triști. Învierea Domnului ne cheamă să răspândim Lumina Învierii prin fapte bune, prin fapte de întrajutorare. Când facem bine luminăm chipurile semenilor și noi creștem duhovnicește. Bucuria Învierii nu o putem trăi în mod separat, egoist. Bucuria Învierii este autentică dacă o împărtășim cu semenii noștri.
Iubiți fii duhovnicești,
Învierea Domnului din acest an este prima Înviere prăznuită în Episcopia de Bălți după alegerea chiriarhului în scaunul istoric de la Bălți în data de 24 mai 2018. În lumina sfântă a celei mai mare sărbători a creștinătății doresc să vă mulțumesc tuturor, preoți și credincioși, pentru implicarea jertfelnică în proiectele misionar-pastorale, culturale și sociale desfășurate în eparhia noastră. Să continuăm, cu ajutorul Domnului, această frumoasă și binecuvântată lucrare.
Mulțumesc doamnelor, surorilor noastre în credință, care din dorința de a contribui la misiunea Bisericii și a ajuta preotul, în activitatea sa de păstor de suflete, s-au organizat într-o asociație – Societatea Femeilor Ortodoxe din cadrul Episcopiei de Bălți, care își propune „să promoveze și să valorifice virtuțile creștine în familie, școală și viața publică și să contribuie la implicarea activă a femeii creștine ortodoxe în colectivitatea națională pentru o viață mai bună”. Aduc mulțumiri și tuturor celor care au răspuns apelului de a participa la colecta Fondului Central Misionar, organizată în cuprinsul Patriarhiei Române. Este prima participare, a Episcopiei de Bălți după reactivare, la acest Fond. Suma colectată din parohiile Episcopiei noastre este modestă, dar pentru noi a fost semnificativă participarea. Am arătat în acest fel solidaritate cu toți frații noștri de aceeași credință și de același neam. Noi cu puținul nostru, alături de ceilalți frați de-ai noștri de peste Prut și din diasporă, suntem parte la lucrarea misionară a Bisericii noastre strămoșești.
Anul 2019 este declarat de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în cuprinsul Patriarhiei Române „Anul omagial al satului românesc (al preoților, învățătorilor și primarilor gospodari)” și „Anul comemorativ al Patriarhilor Nicodim Munteanu și Justin Moisescu și al traducătorilor de cărți bisericești”. În Episcopia de Bălți vor fi organizate manifestații culturale în care vom evidenția rolul satului în păstrarea și promovarea valorilor creștine și aportul preoților, învățătorilor și primarilor gospodari în păstrarea unității de credință, de neam și de țară. Ne vom aminti și de vrednicii de pomenire patriarhi ai Bisericii noastre Nicodim Munteanu și Justin Moisescu, primul fiind și locțiitor de arhiepiscop al Chișinăului și Hotinului din iunie 1918 până în decembrie 1919, având o mare contribuție în reorganizarea vieții ecleziastice basarabene.
Iubiți frați întru Hristos,
Să credem în Înviere și să rămânem cu Domnul, în orice clipă a vieții noastre, indiferent care n-ar fi încercările prin care trecem, pentru că doar cu El putem învinge păcatul, răul, întunericul și moartea.
Numele de creștin, pe care îl purtăm, ne cheamă să fim mărturisitori ai Învierii, să răspândim această bucurie și celor din jur. Mesajul Învierii Domnului este unul de pace, de lumină, de bunătate și de speranță. Să fim oameni ai păcii și să arătăm bunătate semenilor noștri, luminându-le fețele prin faptele credinței noastre și să-i ajutăm să-și întărească speranța în Înviere.
Punându-vă la inimă aceste gânduri, rog pe Mântuitorul nostru Iisus Hristos, Cel care a biruit moartea, să vă dăruiască sănătate, pace și bucurii!
HRISTOS A ÎNVIAT!
Al vostru de tot binele voitor și către Domnul rugător,
† Antonie
Episcop de Bălți
