Marți, 28 noiembrie 2023, PS Antonie, Episcopul de Bălţi, a oficiat, împreună cu un sobor de preoţi, slujba de parastas pentru sufletul Preacuviosului Arhimandrit Anatolie Tihai, misionar român în pământul Japoniei, la biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi mama sa Elena” din satul Corlăteni, rn. Râşcani (paroh - preot Valeriu Ursu).
PS Antonie, în cuvântul său, s-a referit la viața de misionar în Japonia a părintelui Anatolie, cel mai mare misionar român, un model de misionarism ortodox, specificând că în zilele noastre lipsește slujitorilor duhul de misionar, ceea ce este un lucru foarte grav. PS Antonie a amintit și de cele trei cărți ale Cuviosului Anatolie scoase de sub tipar de către Episcopia de Bălți: „Primul jurnal misionar al Cuviosului Anatolie Tihai” a apărut, în ediţie bilingvă română-niponă, în anul 2018, „Sectele religioase din Japonia” în anul 2019 și „Însemnări etnografice” ediție bilingvă română-engleză, în anul 2022.
Cuviosul Anatolie s-a născut la 23 noiembrie (după alte surse – la 30 august) 1838, în satul Tărăsăuţi din judeţul Hotin (Bucovina). A urmat cursurile şcolii primare în oraşul Bălţi. Ulterior a absolvit Seminarul Teologic din Chişinău şi Academia Teologică din Kiev, întemeiată de Sfântul Ierarh Petru Movilă. A locuit pe Muntele Athos patru ani, unde a fost tuns în monahism în 1865 în Mănăstirea Zografu. Acolo a învăţat limbile greacă şi bulgară, precum şi arta picturii bizantine. Este apoi trimis să-l ajute pe Părintele Nicolae (Sfântul întocmai cu apostolii Nicolae Kasatkin, devenind cel mai bun colaborator al sfântului) în lucrarea sa misionară din Japonia. Ieromonahul Anatolie a ajuns în Japonia în luna decembrie a anului 1871, în timp ce activităţile Părintelui Nicolae erau încă concentrate în Hakodate. A fost paroh al bisericii ortodoxe şi superior al Centrului misionar din Hokodate (1872-1878), profesor al Seminarului Teologic Ortodox din Japonia (Surugadai Kanda, Tokio), întemeietor al bisericii din Osaka (1878), conducător al Misiunii Ortodoxe Ruse în Japonia (1879-1881), profesor şi director al Şcolii de catiheţi din Osaka (1882-1889). În 1880, Cuviosul Anatolie a fost ridicat la rangul de arhimandrit. La sfârşitul anilor 1880, sănătatea arhimandritului Anatolie a început să se înrăutăţească, iar în vara anului 1890 s-a întors în Rusia, unde a şi trecut la cele veşnice în ziua de 28 noiembrie 1893. Când Cuviosul Anatolie a venit în Japonia, în această ţară erau doar 50 de creştini ortodocşi. Când a plecat din Japonia, acolo erau peste 20000 de ortodocşi.
Cuviosul Anatolie Tihai s-a remarcat şi ca poliglot, cunoscând, pe lângă limba română maternă, mai multe limbi străine: rusa, greaca, japoneză, bulgară, engleză şi slava bisericească, având noţiuni de franceză, germană şi chineză.
A întreprins mai multe călătorii misionare în întreg cuprinsul Japoniei, lăsându-ne două Jurnale misionare şi o călătorie misionară în China (1888). Primul jurnal misionar al Cuviosului Anatolie Tihai a apărut, în anul 2018, cu binecuvântarea PS Antonie, Episcopul de Bălţi în ediţie bilingvă română-niponă, la Editura Episcopiei de Bălţi. La aceiaşi editură, cu binecuvântarea PS Antonie, Episcopul de Bălţi, au mai apărut, în anul 2019, cea dea doua carte a Cuviosului Anatolie Tihai „Sectele religioase din Joponia”, iar în anul 2022, „Însemnări etnografice” ediție bilingvă română-engleză.
Biroul de presă al Episcopiei de Bălţi
