Marți, 23 aprilie 2024, ziua când creştinii, care ţin sărbătorile după calendarul îndreptat (stilul nou), l-au prăznuit pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruinţă, PS Antonie, Episcopul de Bălți, a slujit Sfânta Liturghie a Darurilor mai înainte sfințite alături de Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, și Preasfințitul Părinte Gherontie Hunedoreanul, Episcop Vicar al Episcopiei Devei și Hunedoarei, la hramul bisericii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruinţă” din Botoșani (preot paroh – PC părinte Mateciuc Dumitru Florentin).
Cuvântul de învățătură din cadrul Sfintei Liturghii a fost rostit de către Preasfințitul Gherontie Hunedoreanul. Între altele PS Gherontie a afirmat: „Noi, cei de astăzi, cum îl cinstim oare pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe? Dacă nu prin faptul că poporul lui Dumnezeu pregătește martiri, pregătește sfinți, pregătește tineri frumoși și bine chibzuiți. Pentru aceasta este nevoie de o angajare a fiecăruia dintre noi. Și cred că ar fi bine să avem în vedere trei lucruri. În primul rând, iubire, cum am auzit la Sfânta Evanghelie, „Poruncă nouă vă dau vouă, să vă iubiți unul pe altul, așa cum Eu v-am iubit pe voi.” Cum ne-a iubit Domnul pe noi? Până la moarte. Și încă de pe Cruce zicea: „Părinte, iartă-le lor, că nu știu ce fac.” Să ne răbdăm unii pe alții, pentru că nu ne putem răbda dacă nu iubim, dacă nu Îl iubim pe Dumnezeu, dacă nu luăm iubire din iubirea lui Dumnezeu, că El este izvorul iubirii, nu noi. Iubirile noastre egoiste se sting repede și în familie și oriunde. Dar Dumnezeu este iubire. Se spune în Evanghelia de la Ioan: „El este izvorul iubirii”. De la el ne hrănim cu iubire. Ori pentru aceasta, pe lângă iubire, ar trebui să mai avem în vedere încă două lucruri: spovedania deasă, primenirea sufletului și lectura din cărțile sfinte”.
La final, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei a adresat credincioșilor prezenți un scurt cuvânt de învățătură în care a afirmat că sfinții ne cheamă să ne trăim viața frumos:
„Astăzi îi cinstim împreună pe Sfântul Gheorghe și pe Sfântul Iosif. Unul tânăr, altul încărcat de ani și chemarea lor către noi cei tineri sau cei în vârstă este a ne trăi tinerețea, maturitatea sau bătrânețea frumos. Și Sfântul Gheorghe și Sfântul Iosif ne spun în esență același lucru: Chiar dacă suntem tineri și ni se pare că viața ne este înainte, să ascultăm sfatul pe care, vrednicul de pomenire, Patriarhul Teoctist, care iubea atât de mult aceste locuri spunea: „chiar dacă simți că ai viața înainte, să nu crezi niciodată că lumea începe cu tine și se sfârșește cu tine”. Oricât de tânăr, oricât de sănătos sau de inteligent ești, nu începe cu tine și nu se sfârșește cu tine. Fii atent la viața ta. Iar pentru noi, cei în vârstă, se cuvine a ne aștepta din clipă în clipă să plecăm din lumea aceasta și să plecăm frumos, cu bătrânețe frumoasă, așa cum a fost frumoasă bătrânețea Sfântului Iosif, încărcată de ani, gârbov, dar cu inima tânără, inima plină de milostivire, pe care și-o arăta față de toți cei săraci ai Iașilor, de la Sfârșitul veacului al XIX-lea, început de veac XX”.
PS Antonie a dăruit bisercii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruinţă” o candelă care va arde, la Botoșani, pentru Basarabia și pentru unitatea neamului românesc.
Părintele Dumitru Florentin a mulțumit PS Antonie pentru candelă și a promis că va avea grijă ca flacăra acesteia să nu se stingă și va arde pentru Basarabia și pentru unitatea neamului românesc. Părintele Dumitru Florentin i-a dăruit PS Antonie, în semn de recunoștință, o icoană cu chipul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe.
Istoric (Wikipedia): Biserica Sfântul Gheorghe din Botoșani este o biserică ctitorită de doamna Elena Rareș (văduva domnitorului Petru Rareș) în anul 1551. Pe pisania acestei biserici se poate citi: „Elena, fiica de despot, doamna răposatului Petru voievod, a zidit acest hram în târgul Botoșanilor, în zilele domnului Io Ștefan voievod și s-a săvârșit în anul 7059 (1551) luna lui octombre.”. Clopotnița care se află în parte de nord a fost construită după demolarea celei din secolul al XVIII-lea și este asemănătoare cu cea de la Popăuți. În curtea bisericii a fost descoperit un cimitir medieval. Arhitectura bisericii este asemănătoare cu cele construite de Ștefan cel Mare având același pronaos mărit foarte mult, acoperirea cu calotă pe pandativi, dar fără decorul de tip gotic al nervurilor ceramice. Această biserică a fost restaurată de Nicolae Ghika-Budești în anul 1911.
Biroul de presă al Episcopiei de Bălţi
